Ovidiu Mureșanu este un digital gentelman, un călător pasionat și creatorul a două colecții care cu siguranță te vor atrage: tricourile O.Iubesc, imprimate cu mesaje de dragoste, în caractere specifice, și papioane unicat, din mătase, catifea sau bumbac egiptean. Ovidiu are întotdeauna de spus o poveste frumoasă, fie că e vorba despre lifestyle, despre călătorii sau despre oameni la care ține și îi fac viața și mai frumoasă. Pentru că, așa cum spune el însuși, toate poveștile bune sunt despre iubire. Poveștile lui Ovidiu (“The Stories of O”) pot fi citite aici: ovidiumuresanu.com.
Ești un neobosit călător, mereu în căutare de locuri și experiențe noi. Care este țara sau orașul care s-a înscris cel mai persistent în memoria ta olfactivă?
Cel mai pregnant miros, și pe care nu pot să-l uit, este cel al bazarului de dulciuri din Damasc. Un oraș care arată ca o poveste din 1001 de nopți. Acolo am mâncat, de altfel, și cel mai bun desert, iar parfumul de sirop de rodie, amestecat cu cel de fistic și miere, a rămas cel mai drag miros mie. Poate și pentru că am trăit o vacanță magică acolo, iar imediat după ce m-am întors a început războiul. Din păcate, Damascul a rămas acum doar o amintire cenușie și tristă a frumuseții sale din alte vremuri, mai bune. Sper că asta să se schimbe cât mai curând și să regăsesc cândva acel parfum drag.
Ce mirosuri exotice și inedite ai descoperit în călătoriile tale?
Ah, sunt multe, de la mirosul de flori de frangipani, pe care îl simțeam dimineața, după ploaie, în Bali, la cel de condimente, de turmeric și șofran din bazarul din Tanger, mirosul trandafirilor din Grădina Paradisului din Esfahan, în Iran, sau cel al deșertului, amestecat cu cel de eucalipt, pe plajele oceanului Indian, în Australia de Vest.
Pe site-ul tău, scrii și despre experiențele tale olfactive. Te-ai gândit vreodată să creezi o gamă personală de cosmetice sau de parfumuri? Care ar fi mirosurile pe care le-ai folosi cu predilecție?
Da, sunt pasionat de parfumuri, mirosuri, pe care le asociez cu multe dintre experiențele și călătoriile mele. Și mi-ar plăcea tare mult să am un parfum al meu. De fapt, cei de la Molinard m-au provocat la un moment dat să îmi creez propria formulă de parfum, iar rezultatul a fost surprinzător de plăcut. Are note de mandarin, scorțișoară, ylang ylang și lemn de santal. L-aș numi, evident, Parfum D’O.
Ce miros are iubirea? Ce ingrediente ai pune într-un elixir al iubirii?
Are mirosul pielii ființei iubite. Același și totuși întotdeauna altul. Și sunt sigur că ne îndrăgostim de mirosul ăla, care ajunge să ne urmărească și să ne obsedeze. Dar cum dragostea e chimie, din ea nu are cum să lipsească formula unui parfum. Mi-ar plăcea să știu ce conține, însă pot doar bănui că dintre ingrediente nu ar trebui să lipsească pasiunea, umorul și tandrețea.
Folosești un singur parfum sau ai o colecție și le rotești în funcție de... ce?
Am o colecție care se completează constant. Am parfumuri ce mă binedispun, parfumuri pe care le port când sunt melancolic, parfumuri ce îmi amintesc de vacanțe însorite în zilele friguroase de ianuarie, parfumuri care mă fac să mă simt puternic sau cele care îmi completează ținuta într-o seară în care trebuie să merg la un eveniment Black Tie.
Mirosul copilăriei care te bântuie și azi?
Mirosul de vanilie. Îmi aduce aminte de cremșnit (căruia îi spuneam cremeș) și mai ales de laptele de pasăre făcut de mama, ce a rămas și acum desertul meu favorit.
Cum ai descrie parfumul preferat, dar fără să-i dai numele?
Elegant și surprinzător în același timp, la fel ca o poveste bună. Și da, te-ai îndrăgosti de el.
Dacă te-ai întâlni cu un extraterestru, ce i-ai da să miroasă pentru a-l face să cunoască (mai bine) civilizația umană?
Probabil unul dintre parfumurile atât de speciale ale Angelei Ciampagna, cea care evocă tradiția parfumierilor italieni prin niște creații foarte deosebite: Kanat e unul din favoritele mele. Sau, de ce nu, i-aș poveșți despre parfumuri prezentându-i chiar esențele de la Parle Moi de Parfum, brandul inventat de celebrul parfumier Michel Almairac împreună cu fiii săi. Orris Tattoo/29 sau Tomboy Neroli/65 sunt preferatele mele și sunt sigur că vizitatorului de pe altă planetă i-ar plăcea să descopere lumea noastră așa. Mai mult ca sigur se va îndrăgosti de ea.
Să zicem că pui mâna pe peșțișorul de aur și ți-ar îndeplini dorința de a dezvoltă la maximum unul dintre cele cinci simțuri (sau or fi mai multe?). Pe care l-ai privilegia?
Eu sunt foarte mulțumit cu simțurile mele, așa cum sunt. Cred că aș preferă să mă înzestreze cu un al șaselea simț. Mi-ar plăcea tare mult să aud gândurile celorlalți. Ar fi foarte interesant, sunt sigur.
Te lași condus mai mult de fler sau de rațiune? Cu alte cuvinte, miroși din prima o situație sau o diseci până la ultimul ei aspect?
Niciodată nu cred că e doar rațiune sau intuiție într-o decizie pe care o iau. Sunt foarte rațional, dar îmi ascult întotdeauna și instinctul, și de cele mai multe ori nu am dat greș.
Cum miroase planeta Micului Prinț?
A trandafiri, evident. Pentru că pe mica planetă e o singură floare, trandafirul atât de drag Micului Prinț.
O carte și un parfum?
Deja am menționat Micul Prinț a lui Antoine de Saint-Exupéry, care este cartea mea favorită, așa că o să-ți povestesc acum despre parfumul de care mă leagă cele mai multe amintiri, poate și pentru că a fost și primul parfum „adevărat” pe care l-am descoperit. Este vorba de Fahrenheit de la Dior, un parfum lansat în 1988 și care între timp a devenit un clasic, fiind unul dintre cele mai iubite parfumuri pentru bărbați din lume. Este atât de distinctiv mirosul, încât nu ai cum să-l confunzi cu nici un alt parfum. Mie îmi evocă o zi însorită de vară, într-un câmp de flori cosite. Îl ador chiar și acum, la atâția ani de când m-am îndrăgostit de el.
No comments:
Post a Comment