Dosar DILEMA

Numărul 96 (15-21 ian. 2026) al revistei Dilema cuprinde un dosar dedicat mirosului.

De citit pe îndelete.

Carte / Botanică olfactivă

Semnalăm apariția de curând (20 martie 2025) a unei cărți dedicate botanicii olfactive, Botanique olfactive, semnată de Giorgi Giulio și publicată de revista Nez în colecția „Nez Culture”, coordonată de Jeanne Doré.

Cuprinzând 52 de fișe, cartea urmărește o clasificare a plantelor descrise în funcție de profilul lor olfactiv. O fișă este structurată astfel: informații culturale (destul de sumare) despre planta tratată, alte denumiri, familie și filiație botanică, habitat originar, plante asemănătoare din punct de vedere olfactiv, o descriere olfactivă, utilizări, părți odorante, perioada de maturitate olfactivă.

Cartea este destul de subțirică — din toate punctele de vedere, însă este frumos prezentată și le aduce informații interesante — chiar dacă sumare — celor interesați de sursele naturale ale parfumurilor pe care le folosesc. I se poate adăuga alături pe raftul bibliotecii și cartea lui Jean-Claude Ellena, Atlas de botanique parfumée, publicată în 2020 la Editura Arthaud.

Recomandare de lectură: 𝑷𝒂𝒓𝒇𝒖𝒎 𝒅𝒆 𝒈𝒍𝒂𝒄𝒆

Sinuciderea lui Hiroyuki, parfumier de meserie, o confruntă pe Ryoko, iubita lui, nu doar cu durerea pierderii, ci și cu un univers nebănuit, care ascunde un trecut care trebuie recompus din piese disparate pentru a putea fi obținută o imagine coerentă a ființei iubite. Eroina romanului — care este, deopotrivă și naratoarea lui — demarează o anchetă-călătorie care are ca punct de plecare câteva fraze descoperite pe o dischetă din laboratorul iubitului ei și este ghidată de câteva indicii olfactive, în special, de mirosul trupului lui Hiroyuki (un miros ca de copac) și de parfumul special creat de acesta pentru ea și care poartă un nume grăitor: Izvor al memoriei. 

Construit ca un puzzle al unor clipe trecute, care pot fi aduse împreună doar de forța evocatoare a mirosului, romanul lui Ogawa este o meditație pe marginea morții și a iubirii, punând veșnica și insolubila întrebare: cât de mult avem acces la ființa iubită? 

✎

 

Yôko Ogawa, Parfum de glace

Traducere în franceză din japoneză de Rose-Marie Makino-Fayolle

Actes Sud, 2002, pp. 62-65

(titlu original: Koritsuita Kaori, 1998)

 

— Când am intrat alergând în ceainărie, nu te-am văzut, așa că m-am gândit că deja plecaseși spre gară și am luat-o la goană după tine.

— Cum puteai ști că o să mă prinzi din urmă?

— Parfumul tău încă plutea în apropierea casei de marcat. M-am gândit că nu poți fi prea departe.

— Parfumul meu? Poți să-l recunoști?

— Bineînțeles că da. 

[...]

— În mod clar, tu ai mirosul cuiva care scrie.

— E neplăcut?

— Nu, dimpotrivă. La bază, e hârtia. Caiete umplute cu cuvinte care se îmbulzesc. Dosare groase conservate într-un colț al bibliotecii. O librărie aproape pustie la sfârșitul unei după-amiezi. Cu un amestec de gumă de șters și mină de creion.

— Tu recunoști imediat meseria oamenilor pe care îi întâlnești pentru prima dată?

— Depinde. E suficient să mă aflu lângă cineva în tren ca să ghicesc ce a îngurgitat la micul-dejun sau ambianța locului în care s-a aflat cu puțin înainte. Ah, femeia asta a mâncat ouă ochiuri cu ketchup. Cel de-acolo a fost la saună după o noapte albă, de exemplu.

— Un ghicitor, s-ar zice.

— Nu, nu. Nu pot prezice viitorul. Parfumul este întotdeauna în trecut, să știi.

Privind înapoi cu încăpățânare

Un bun exercițiu pentru îmbogățirea culturii olfactive este revizitarea clasicilor și observarea filiațiilor existente între creațiile unui parfumier. Înainte de a ne băga nasul în creațiile parfumeriei de nișă contemporane, este indicat să cunoaștem reperele parfumeriei și evoluția temelor olfactive, tot așa cum, de pildă, pentru a înțelege mai bine arta modernă, este înțelept să-i studiem originile și istoria. Este posibil ca, în cele din urmă, să descoperim că nimic nu e nou sub soare sau că noutatea conține vechiul, fără de care n-ar fi posibilă, și îl continuă în direcții ce ies din tiparele culturale dominante într-o epocă anterioară. Gusturile fluctuează continuu sau descriu cicluri, așa că nu e nimic surprinzător să privim un parfum de „nișă” drept o noutate, când, de fapt, acesta reia o temă existentă, dar uitată.

Dacă urmați exercițiul pe care vi-l propunem, veți observa cu ușurință că fiecare parfumier are teme și ingrediente preferate. Mai toată lumea este familiarizată, de exemplu, cu stilul epurat și minimalist al lui Jean-Claude Ellena, care mărturisea că folosește o paletă de aproximativ 300 de materiale naturale sau sintetice. Însă mulți au uitat de un parfumier precum Bernand Chant, care a lăsat în urma lui puține creații, dar toate complexe, pline de vigoare și înrudite între ele prin gustul lui Chant pentru acordul chypre, saturat cu note de paciuli și piele. Filiația olfactivă este evidentă în câteva creații emblematice ale acestui parfumier despre care prea puține informații se știu (vezi pagina dedicată lui Chant pe site-ul Fragrantica): Cabochard (Grès, 1959), Aramis (Aramis, 1966), Aromatics Elixir (Clinique, 1971), Aramis 900 (Aramis, 1973). Cabochard dă tonul acestei linii olfactive, care este prelucrată și nuanțată de Chant în restul parfumurilor enumerate, dovedind încă de pe atunci că distincția feminin-masculin este doar o creație a marketingului și a publicității moderne. Deși destinat femeilor, Cabochard îl conține pe declarat masculinul Aramis, fiind ulterior exacerbat în Aromatics Elixir, și el destinat femeilor și ulterior declinat în parfum bărbătesc: Aramis 900.

Toate cele patru parfumuri sunt în producție și astăzi și pot fi cumpărate la prețuri mai mult decât rezonabile. Deși ies din tiparul dulceag și gurmand al creațiilor contemporane, ele constituie un excelent memento al anilor glorioși ai parfumeriei și merită revizitate și purtate. 

★★★

 

Despre Aramis, vezi și articolul nostru:

https://osmereview.blogspot.com/2020/08/aramis-sau-mirosul-bunastarii.html

Despre genul parfumurilor, vezi și articolul nostru:

— https://osmereview.blogspot.com/2020/10/o-scurta-poveste-despre-genul_11.html

— https://www.fragrantica.com/news/How-Estee-Lauder-Played-With-Fragrance-Genders-18773.html

Povestea parfumului, spusă de Elena Vosnaki (perfumeshrine):

http://perfumeshrine.blogspot.com/2008/02/lament-for-fragrance-in-sepia.html?m=1

★★★

Despre Bernard Chant (sursă Fragrantica):

Bernard Chant was a legendary perfumer who made his mark in the fragrance industry as the head perfumer for International Flavors & Fragrances (IFF). He was known for his incredible talent in creating complex yet effortless scents and meticulous attention to detail when crafting each ingredient into a symphonic masterpiece.

His perfumes often had a muted animalic quality that alluded to sweat and the bedroom, which gave them a distinct and memorable character.

Chant's creations were revered by both perfumers and fragrance enthusiasts alike, with his concentrated perfumes leaving a trail of scent in the air that was both emotionally arid and incredibly present. Even when he ventured into fresher floral territories, there was always a suppressed emotionalism that gave his scents a depth and complexity that set them apart from the simplistic fragrances of his peers.

Chant worked with various brands throughout his career, including Estée Lauder, Ralph Lauren, and Coty. His collaboration with Max Gavarry on Beautiful for Estée Lauder is still one of the most successful perfumes in existence.

Chant's legacy continues to inspire and influence perfumers today in their modern reworking of the chypre style. Despite his passing, Bernard Chant’s creations continue to be worn and admired around the world, a testament to his incredible talent and lasting impact on the fragrance industry.

Parfum d’Istanbul

Metin Arditi

Dictionnaire amoureux d’Istanbul

Plon & Grasset, Paris, 2022, pp. 551-552

 

 

Parfum d’Istanbul

Un souvenir me revient, au moment de quitter ce texte.

Cela se passait dans une autre vie. J’étais consultant chez McKinsey, au bureau de Paris, le junior d’une équipe chargée d’étudier la division Luxe du groupe L’Oréal. En bon soldat, j’essayais de comprendre les tenants et les aboutissants d’un parfum. Qu’est-ce qui fait son succès ? La division comptait alors trois marques, Lancôme, Courrèges et Guy Laroche. Le grand patron en était le brillant Robert Salmon. Bien sûr, les contacts avec lui étaient comptés pour le débutant. Une personne clé, plus modeste dans la hiérarchie, dirigeait les cheffes de produits, toutes de jeunes femmes qui appelaient leur patronne « la mère supérieure du couvent ». Elle avait “patronyme – piquant hasard – Lemoine (prénom : Clémence). C’est avec elle que j’essayai de comprendre ce qui faisait le succès d’un parfum. « Déjà, le nom ! » fut sa réaction. Y en avait-il un qui incarnait la perfection ? Oui, me répondit-elle, Ma Griffe, un parfum de la maison Carven. L’explication pourrait entrer dans un dictionnaire comme exemple de paradoxe. En portant son parfum et en frottant sa peau à celle de son amant, la femme souhaite que celui-ci se souvienne d’elle, de ses tendresses, qu’il porte leur trace. Mais il fallait aussi que le parfum lui rappelle les morsures de l’amour. Qu’il lui inocule l’intranquillité. Un amour sans blessure ni chagrin, vous n’y pensez pas !

Telle est ma relation à Istanbul : passionnelle, admirative, charnelle, celle que j’aurais entretenue avec une femme qui m’aurait pris dans ses bras, aimé au-delà des mots, fait connaître mille plaisirs, et qui m’aurait, quelquefois, mordu au sang.

Ainsi je quitte ce texte, de la même manière que je quitte Istanbul à chacun de mes retours. Griffé. Et terriblement amoureux.

 

Osmanthe Liu Yuan // Le Jardin Retrouvé

Floral și fructat, Osmanthe Liu Yuan, creat de Maxence Moutte pentru Le Jardin Retrouvé, desenează conturul grațios al unui trup-floare proiectat, printr-un joc de lumini și umbre, pe pânza unui paravan chinezesc, în spatele căruia există promisiunea unui alt trup, unul cărnos, din care îți vine să muști ca dintr-o piersică.

 

Mii de mulțumiri pentru eșantion lui Icarus.mid.air (Cristian Marianciuc), care are o rară generozitate de a împărtăși cu alții bucuriile descoperirilor olfactive. Și care s-a ocupat de amenajarea spațiului expozițional de la Esxence al brandului Le Jardin Retrouvé. Și a ieșit o frumusețe, cum era de așteptat. Felicitări!

 

 

 

Nasi per l’arte

 

 

Palazzo Merulana, Rome  

Nᴀsɪ ᴘᴇʀ ʟ’ᴀʀᴛᴇ

 

25.03.2023 - 21.05.2023

a cocurated project by Joanna De Vos and Melania Rossi  

 

An encounter between works by Italian and Belgian artists, in two different paths but united by a single, intriguing, interpretation:  “nose for art”.

 

“Everything is first perceived by the nose, everything is within the nose, the world is the nose.”
— Excerpted from Italo Calvino’s “The Name, The Nose”  

 

From Saturday March 25th, Palazzo Merulana, in synergy with Fondazione Elena and Claudio Cerasi and CoopCulture, invites its visitors to the exhibition“Nasi per l’arte”, conceived and curated by Joanna De Vos and Melania Rossi. Until May 21 st, a selection of more than 50 works will connect Italian and Belgian art in an original, playful, unexpected way, according to an unusual fil rouge: the nose!    

 

For more info: joannadevos.be/exhibition/nasi-per-larte

 

 

 

Recomandări de lectură de la 𝐧𝐨𝐰 𝐬𝐦𝐞𝐥𝐥 𝐭𝐡𝐢𝐬

 

 

Pe site-ul Now Smell This se găsesc câteva recomandări de lectură foarte interesante. Urmând linkul din dreptul fiecărei cărți, puteți citi prezentarea cărților pe site-ul NST. 

 

Ackerman, Diane; A Natural History of the Senses

Aftel, Mandy; Aroma: The Magic of Essential Oils in Food & Fragrance

Aftel, Mandy; Essence and Alchemy: A Natural History of Perfume

Aftel, Mandy; Fragrant: The Secret Life of Scent

Aftel, Mandy; The Art of Flavor: Practices and Principles for Creating Delicious Food

Barillé, Elisabeth; Guerlain

Barillé, Elisabeth and Catherine Laroze; The Book of Perfume

Barnes, David S; The Great Stink of Paris and the Nineteenth-Century Struggle against Filth and Germs

Berwin, Margot; Scent of Darkness

Blackson, Robert; If There Ever Was… a book of extinct and impossible smells

Brown, Kate Lord; The Perfume Garden

Burr, Chandle; Dior: The Perfumes  

Burr, Chandler; The Emperor of Scent: A Story of Perfume, Obsession, and the Last Mystery of the Senses

Burr, Chandler; The Perfect Scent: A Year Behind the Scenes of the Perfume Industry in Paris and New York.

Calvino, Italo; Under the Jaguar Sun: The Name, the Nose

Chabbert, Sabine and Laurence Férat; Rare Perfumes / Parfums Rares

Chapman, Neil; Perfume: In Search of Your Signature Scent

Chuang, Della; KyotEau: Bottled Memories

Classen, Constance, David Howes & Anthony Synnott; Aroma: The Cultural History of Smell

Corbin, Alain; The Foul and the Fragrant: Odor and the French Social Imagination

de Feydeau, Elisabeth; Diptyque

de Feydeau, Elisabeth; A Scented Palace: The Secret History of Marie Antoinette’s Perfumer

Dove, Roja; The Essence of Perfume

Drobnick, Jim (ed); The Smell Culture Reader

Dyhouse, Carol; Glamour: Women, History, Feminism

Edwards, Michael; Perfume Legends: French feminine fragrances

Ellena, Jean-Claude; Journal d’un Parfumeur (French; published in English as The Diary of a Nose)

Ellena, Jean-Claude; Le Parfum (French)

Ellena, Jean-Claude; Perfume: The Alchemy of Scent

Ellena, Jean-Claude; The Diary of a Nose: A Year in the Life of a Parfumeur

Fellous, Colette; Guerlain

Gilbert, Avery; What the Nose Knows: The Science of Scent in Everyday Life

Godfrey-June, Jean; Free Gift With Purchase

Grasse, Marie-Christine, Elisabeth de Feydeau, Freddy Ghozland; L'un des sens : Le parfum au XXe siècle (French)

Grasse, Marie-Christine et al.; Une histoire mondiale du parfum : des origines à nos jours (French)

Groom, Nigel; The Perfume Companion: A Connoisseur's Guide

Hamilton, Denise; Damage Control

Herman, Barbara; Scent & Subversion: Decoding a Century of Provocative Perfume

Herz, Rachel; The Scent of Desire: Discovering Our Enigmatic Sense of Smell

Huysmans, Joris-Karl; Against Nature

Johnson, Jacqueline; Classic Perfume Advertising 1920-1970

Julien, Mariette; L'image publicitaire des parfums (French)

Kaufman, William; Perfume

Kemp, Christopher; Floating Gold: A Natural (& Unnatural) History of Ambergris

Kemp, Percy; Musc (French)

Le Guérer, Annick; Once Upon a Time...Perfume

Le Guérer, Annick; Sur Les Routes de L'Encens (French)

Lyttelton, Celia; The Scent Trail

Malle, Frédéric; On Perfume Making

Malone, Jo; My Story

Martin-Hattemberg, Jean-Marie; Caron

Mazzeo, Tilar; The Secret of Chanel No. 5: The Intimate History of the World’s Most Famous Perfume

McCoy, Anya; Homemade Perfume.

Molloy, Clara & Carine Soyer; 22 Perfumers.

Moran, Jan; Scent of Triumph

Morris, Edwin; Scents of Time: Perfume From Ancient Egypt to the 21st Century

Newman, Cathy; Perfume: The Art and Science of Scent

Nez Magazine; Sentir, Ressentir (Smell, Feel)

Oehler, John; Aphrodesia

Ostrum, Lizzie; Perfume: A Century of Scents 

Pavia, Fabienne; The World of Perfume

Robert, Guy; Les sens du parfum (French)

Robbins, Tom; Jitterbug Perfume

Rose, MJ; The Book of Lost Fragrances

Rose, MJ: The Collector of Dying Breaths

Rosen, Marc; Glamour Icons: Perfume Bottle Design 

Roudnitska, Edmond; Le Parfum (French)

Sagarin, Edward; The Science and Art of Perfumery

Scribner, Keith; The Oregon Experiment

Sell, Charles (ed); The Chemistry of Fragrances

Société Française des Parfumeurs; Classification des Parfums et Terminologie(bilingual French & English)

Stamelman, Richard; Perfume: Joy, Obsession, Scandal, Sin

Süskind, Patrick; Perfume: The Story of a Murderer (see also: review of the Perfume movie)

Tessaro, Kathleen; The Perfume Collector

Theophrastus: Enquiry into Plants

Thomas, Dana; Deluxe: How Luxury Lost Its Luster

Tonatto, Laura and Alessandra Montrucchio; Storia di un naso (Italian)

Turin, Luca and Tania Sanchez; Perfumes: The Guide

Turin, Luca; Folio Columns: 2003-2014

Turin, Luca; The Secret of Scent: Adventures in Perfume and the Science of Smell

Vigarello, Georges; Concepts of Cleanliness

Vroon, Piet, Anton van Amerongen and Hans de Vries; Smell: The Secret Seducer

Williams, Tessa; Cult Perfumes

 

Perfume Book Announcements & News

 

Aftel, Mandy; Fragrant: The Secret Life of Scent (book announcement)

Alavi, Dariush; Le Snob: Perfume (book announcement)

Beaulieu, Denyse; The Perfume Lover (book announcement, Q & A, US edition)

Berwin, Margot; Scent of Darkness (book announcement)

Blodgett, Bonnie; Remembering Smell: A Memoir of Losing — and Discovering — the Primal Sense (link to radio interview, book club)

Burr, Chandle; Dior: The Perfumes (book announcement)

Burr, Chandler, The Art of Scent 1889-2012 (announcement of exhibit catalogue)

Burr, Chandler, The Perfect Scent (book announcement)

Dean, Peggy; Sarbez: The Renaissance Of A Fragrance (brief announcement)

de Feydeau, Elisabeth; Diptyque (brief announcement)

de Feydeau, Elisabeth; A Scented Palace (brief blurb)

Dove, Roja; The Essence of Perfume (book announcement)

Dubrow, Jehanne and Lindsay Lusby (eds); The Book of Scented Things: 100 Contemporary Poems about Perfume (book announcement)

Durruty, Veronique and Patrick Guedj; Afrique en Parfums (brief announcement)

Edwards, Michael. Fragrances of the World 2008. (brief announcement)

Edwards, Michael. Fragrances of the World 2009. (brief announcement)

Edwards, Michael. Fragrances of the World 2010. (brief announcement)

Edwards, Michael. Fragrances of the World 2011. (brief announcement)

Edwards, Michael. Fragrances of the World 2012. (brief announcement)

Edwards, Michael. Fragrances of the World 2013. (brief announcement)

Edwards, Michael. Fragrances of the World 2014. (brief announcement)

Edwards, Michael. Fragrances of the World 2015. (brief announcement)

Edwards, Michael. Fragrances of the World 2016. (brief announcement)

Ellena, Jean-Claude. Perfume: The Alchemy of Scent. (brief announcement)

Fairley, Josephine and Lorna McKay; The Perfume Bible (brief announcement)

Fearnley, Laurence Fearnley. Scented (brief announcement)

Harad, Alyssa; Coming to My Senses: A Story of Perfume, Pleasure, and an Unlikely Bride. (brief announcement, excerpt, Q&A, paperback edition)

Herz, Rachel; The Scent of Desire: Discovering Our Enigmatic Sense of Smell (link to radio interview)

Malle, Frédéric; On Perfume Making (brief announcement)

Moran, Jan; Scent of Triumph (brief announcement)

Nicolaï, Patricia and Jean-Louis Michau; Nicolaï: Parfumeur créateur, un métier d'artiste (brief announcement; French and English)

Osmoz; Paris Parfum: The Fragrance Guide to Paris (brief announcement)

Pasco, Eva. Underlying Notes. (book announcement)

Quintessentially Publishing. Quintessentially Perfume. (book announcement)

Rosen, Marc. Glamour Icons: Perfume Bottle Design. (book announcement)

Stamelman, Richard; Perfume: Joy, Obsession, Scandal, Sin. (link to radio interview)

Tessaro, Kathleen; The Perfume Collector. (book announcement)

Turin, Luca and Tania Sanchez; Perfumes: The Guide (book announcement, link to review in New Yorker, Q&A with, part 1, Q&A with, part 2, quarterly updates, Second quarterly update, Third Quarterly Update, Paperback Version: Perfumes: The A-Z Guide)

Turin, Luca and Tania Sanchez; The Little Book of Perfumes: The Hundred Classics. (book announcement, Q&A, part 1, Q&A, part 2)

Williams, Tessa; Cult Perfumes (book announcement)

 

---

 

Încă o listă utilă poate fi găsită aici:

 

The Best Books About Perfume: The Ultimate Guide 2023

 

 

---

 

O listă și mai cuprinzătoare puteți găsi aici:

 

---

 

Intrare liberă: O abordare istorică și culturală a parfumului

Emisiunea „Intrare liberă”, realizată de Marius Constantinescu în data de 20 februarie 2023 pe postul TVR Cultural, a fost dedicată istoriei și culturii parfumurilor și i-a avut ca invitați pe Ana Barton, scriitoare, Ana Maria Tătucu (blogger — beautybarometer), Cristian Marianciuc (icarus.mid.air), artist, și Claudiu Sfirschi-Lăudat, traducător.

 

 

Jude Stewart — “Revelations in Air: A Guidebook to Smell”

Jude Stewart: Revelations in Air Book Reading from Art and Olfaction on Vimeo.

Mirosuri ascunse sub veșminte

Brandul Sous le manteau a fost introdus pe piața parfumurilor în decembrie 2016, în cadrul unui eveniment organizat la Maison Souquet din Paris, loc intenționat ales de directorul artistic al casei, Olivia Bransbourg, pentru trecutul lui — în perioada Belle Époque, era o casă de plăceri. Astfel, Olivia Bransbourg plusează încă de la început încărcătura erotică a parfumurilor propuse de brandul SLM, care sunt prezentate drept filtre de dragoste menite să farmece și să subjuge.

Numele brandului, „Sous le manteau”, trimite la o practică a secolului al XVIII-a, ca urmare a cenzurii, și anume aceea de a purta cărți interzise sub pelerină. Prin această referință istorică, mesajul este deja creat: parfumurile sunt imaginate ca poțiuni magice, secrete, care trebuie ferite de ochii necunoscătorilor, poțiuni cu sens ambivalent — considerate, pe de o parte, dăunătoare de majoritatea ignorantă, dar încărcate, pe de alta, cu virtuți erotice menite să scoată la iveală cele mai adânci secrete.

O întreagă lume este invocată aici: aceea a alchimiei, a vrăjitoriei, a descântecelor, a rețetarelor cu ingrediente dintre cele mai fantastice. Pentru a întreține atmosfera de mister și a evoca dorințe interzise, parfumurile — afrodiziace, cum sunt numite de SLM – sunt create pornind de la vechi rețete de poțiuni amoroase, dar adaptate gustului modern și reglementărilor IFRA. Ca argument, pe site-ul brandului sunt prezentate vechile rețete.

 

 

Parfumierul căruia i s-a încredințat elaborarea acestor parfumuri-afrodiziace este un nume consacrat în lumea parfumeriei, cu numeroase creații la activ — este vorba despre Nathalie Feisthauer, care, printre altele, a compus Havana (Aramis), L’Eau des Merveilles (Hermès), L’Eau Belle (Azzaro), Must pour homme (Cartier — unul dintre preferatele mele, dar care nu se mai produce astăzi), Honour Man (Amouage), controversatul Putain des Palace (Etat Libre d’Orange), Champaca Luxe (Comme des Garçons) sau The Game (Davidoff).

Olivia Bransbourg, directorul artistic al brandului, este de origine franceză și concepe proiecte artistice și olfactive începând din 2006. Pentru brandul SLM, a primit, în 2020, titlul de “Newcomer Winner”, acordat de Fragrance Foundation din Marea Britanie.

 

 

Până acum, brandul a lansat șase parfumuri: Poudre impériale, Fontaine royale, Cuir d’Orient, Essence du sérail, Vapeurs diablotines, Odisiaque. Toate sunt marcate de o notă comună: sunt dense, fără a fi grele, condimentate și delicioase, conținând în bază o notă moscată, ușor vanilată și rășinoasă, care devine ca o doua piele, un interstițiu între piele și veșmânt — spațiu secret la care doar cei apropiați pot avea acces.

Preferatul meu a fost, la început, Poudre impériale, însă l-am trădat de cum am mirosit Vapeurs diablotines.

Artemisia Gentileschi — „Maria Magdalena în extaz” (cca. 1620-1625)

 

Puteți descoperi întreaga gamă la Rosa Mundi din București.

 

Le Grand Numéro de Chanel — Paris

În perioada 15 decembrie 2022 — 9 ianuarie 2023, la Paris, poate fi vizitată expoziția Le Grand Numéro de Chanel prezentată la Le Grand Palais Éphémère. Intrarea este liberă, însă trebuie făcută în prealabil o rezervare.

 

Expoziția este concepută ca un caleidoscop olfactiv prin care viziatorii sunt invitați la o aventură senzorială curatoriată de Thomas du Pré de Saint Maur, responsabil pentru resurse creative globale în cadrul Chanel (sună cam alambicat, nu?!). Expoziția te conduce de-a lungul a diferite capitole din bogatul portofoliu olfactiv al brandului, prin intermediul a numeroase și felurite evenimente: dans, muzică live, articole de îmbrăcăminte din arhiva Chanel, instalații artistice, cursuri sau imersiuni virtuale.

 

>>> mai multe amănunte puteți afla din articolul de pe site-ul Bazaar.

 

 

Black is the new black

(imagine preluată de pe site-ul Fragrantica.com)

 

Înainte de a ne ajunge la nări, parfumul se adresează privirii noastre — pe ea trebuie s-o atragă mai întâi, înainte de a ieși, asemenea unui spirit, din sticlă. Fără să aibă o formă, căci este invizibil, parfumul gesticulează spre noi și ne agață prin intermediul celorlalte simțuri. Întâi și întâi, prin forma și culoarea cutiei și a sticlei în care s-a întrupat.

Dacă privești un raft cu parfumuri dintr-un magazin specializat, ești fascinat — ca într-un act de magie — de culorile variate ale sticlelor expuse. Dintre toate, negrul însumează toate posibilitățile. Misterios și înspăimântător, el atrage ca o noapte în care se aud foșnete, șoapte, sunete scoase de animale și păsări, o noapte a viselor și a fantasmelor, o noapte de basm, care poate deveni în orice clipă un coșmar. De unde și forța lui de atracție exploatată de publicitate și marketing.

Am făcut această introducere pentru a vă propune spre lectură un articol publicat pe site-ul Fragrantica.com de Matvey Yudov, chimist, parfumier și muzician rus. Îi urmărim cu interes toate articolele, fiindcă oferă de fiecare dată o perspectivă interesantă asupra parfumeriei, însoțită de informații extrem de utile.

Puteți citi articolul lui Matvey Yudov aici.

Puteți citi și articolul nostru: „Culoarea parfumurilor”.

Robert Levine ✎ Geografia timpului

Robert Levine

Geografia timpului.
De ce timpul nu se măsoară la fel în toate culturile

(1997)

Traducere de Irina Manea

Humanitas, București, 2022

 

 

Pe baza ceasului cu apă au fost inventate apoi tot felul de aparate care se foloseau de orice curgea, ardea sau era ars. Unele dintre cele mai cunoscute dintre acestea măsurau timpul prin arderea uleiului sau a lumânărilor, sau, desigur, prin curgerea nisipului din clepsidră. Chinezii au dezvoltat un ceas cu tămâie. Mecanismul de lemn consta într-o serie de cutiuțe de aceeași mărime. Fiecare conținea o aromă diferită de tămâie. Știind cât dura arderea esenței din fiecare cutiuță și ordinea în care ardeau esențele, observatorii își puteau da seama ce oră este ghidându-se după miros.

(p. 82)

***

Aborigenii din jungla Andaman din India nu au nici ei nevoie să cumpere calendare. Andamanezii au elaborat un calendar anual complex în jurul secvenței de mirosuri dominante ale copacilor și florilor din mediul lor. Când vor să știe în ce perioadă a anului sunt, andamanezii adulmecă mirosurile de afară.

(pp. 124-125)

 

L'odorat dans tous ses états

Geografia mirosurilor

E vremea vacanței, a călătoriilor, iar ceea ce rămâne apoi devine o geografie a spațiilor explorate, a emoțiilor și a amintirilor.

Cum se constituie această geografie olfactivă, care îi sunt mecanismele și traseele, iată câteva întrebări la care răspunde seria de articole din această carte, rezultatul unui colocviu ținut în 1995.

 

Fascinația olfactivă și literatura

Un articol de Irina Petraș
România literară nr. 24/2022

 

Am citit pe net despre o expoziție inedită inaugurată la Muzeul Prado din Madrid: tabloul The Sense of Smell, unul dintre cele cinci pictate de Jan Brueghel cel Bătrân (flora și fauna) împreună cu Peter Paul Rubens (figurile alegorice) într-o serie dedicată simțurilor. În pictura Simțul mirosului, au fost identificate 80 de soiuri de plante. Brandul de parfumuri Puig a recreat, la cererea specialiștilor Muzeului, 10 dintre mirosuri, printre care: iasomie, trandafir, nard, smochin, flori de portocal, narcise, garoafe, iris etc. O instalație specială îi ajută pe vizitatori să simtă miresmele atingând un ecran în timp ce admiră migăloasa pictură, văzul și mirosul susținându-se reciproc. Am descoperit știrea când tocmai terminasem de citit Federico Kukso, Odorama. Istoria culturală a mirosului (Editura Baroque Books & Arts, 2022, trad. Cornelia Rădulescu). Cartea are subtitluri înmiresmate și incitante – Subsuoara lui Aristotel, Toate mirosurile duc la Roma, Prima rețea socială. Drumurile tămâii, piperului și mătăsii, Război împotriva mirosului, Marea Duhoare. Londra, epicentrul pestilent al lumii, Aroma rușinii. Cele o mie și unu de mirosuri ale corpului uman etc. La acesta din urmă, Marcel Moreau ar putea fi un cicerone: „În fiecare dimineață mă regăsesc cu mirarea de a fi viu. Veghea serii mă făcuse totuși, istovit de frenezie cum eram, să am senzația eșuării, ca o umbră printre umbre, pe un liman ostil. […] Cu vârful degetelor culeg de peste tot secreții pe care le port la nări. Această duhoare amestecată are violența fiarei fugărindu-și prada ori căzând în rut. Totul miroase puternic a viață profundă și ante-moarte, a animalitate restaurată. […] Mâna mea pipăie căldura trupului și-i măsoară deopotrivă finitudinea și atotputernicia“ – Les arts visceraux, 1975 (trad. mea). Odorama e o istorie a miresmelor și duhorilor, cu dezvăluiri la îndemână precum aceea că obiectul mirositor e în afara noastră, dar mirosul lui e în noi, dar care se prefac în unele mult mai tulburătoare precum cea a lui Carl Sagan cum că prin fiecare respirație ne conectăm cu toți oamenii care au existat vreodată pe acest „grăunte de praf aninat de o rază de soare“. Respirăm, așadar, atomii „care au circulat prin corpurile lui Einstein, Mozart și Leonardo; componentele microscopice ale parfumurilor după care se înnebunea Cleopatra; particulele exalate de dinozauri și cele care au impulsionat gândirea și ideile filosofilor antici greci, ale Hypatiei din Alexandria, ale Bizanțului strălucitor, ale lui Newton, Copernic, Darwin“. Nenumărate probe ies la iveală ca să întărească ideea că „Istoria parfumului este istoria civilizației“ (Eugène Rimmel). Însă civilizația aduce cu sine și o dezodorizare treptată a societății. Mai exact spus, se născocesc metode de anulat ori contracarat mirosurile naturale, adesea, acestea, la un pas de duhoare. Dacă miasmele din orașe sunt în scădere, scriitorii le fac loc în operele lor ca păstrătoare ale miresmelor trecutului cu tot cu emoțiile care le însoțeau. Scriitorii devin „adulmecători“. Duhoarea, răul se dovedesc încă o dată mai expresive, mai vii. Sunt citați Baudelaire, Flaubert, Balzac, Rimbaud, Proust care aduc mirosurile, fie ele miresme ori duhori, în prim pla nul scrisului lor, des ­criindu-le adesea în legătură cu sen zua litatea/sexualitatea și exaltând efectul lor afrodiziac. În cartea lui Huysmans În răspăr, Des Essentes „explorează gramatica și sintaxa mirosurilor“, armoniile aromate, cu nimic mai prejos de senzațiile furnizate de văz ori auz (considerate prin tradiție simțuri nobile intelectuale, mirosul, gustul și pipăitul fiind senzuale, animalice). Simțurile, indiferent de eticheta care li se pune, colaborează simfonic. Baudelaire susținea asta în celebrul Corespunderi: „Parfum, culoare, sunet se-ngână și-și răspund./ Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii,/ Dulci ca un ton de flaut, verzi ca niște câmpii,/ – Iar altele bogate, trufașe, prihănite,/ Purtând în ele-avânturi de lucruri infinite,/ Ca moscul, ambra, smirna, tămâia care cântă/ Tot ce vrăjește mintea și simțurile-ncântă“ (trad. Al. Philippide și Ion Gorun). Să mai rețin că Victor Hugo credea că mirosul stimulează gândirea și că Oscar Wilde lega impulsurile spirituale de cele senzoriale, fără de care primele nu erau întregi. La Patrick Süskind, în Parfumul, „cel care pune stăpânire pe simțul mirosului pune stăpânire pe sufletul omenirii“. În fine, Gogol, în Nasul, pune, ca să zic așa, punctul pe i: „Dar ce naiba e un om fără nas? Nici pasăre, nici cetățean onorabil. Nimic.“

În România literară nr. 16, Grete Tartler scria despre cartea Osme. Antologie de texte pentru nasul oricui, alcătuită de Claudiu Sfirschi-Lăudat. Semn că subiectul plutește în aer. Ca în toate cărțile mai noi despre simțuri, se încearcă un fel de recuperare pe felurite căi a unor științe uitate în era tehnologiei. Are loc o reumanizare a perspectivei, o resensibilizare. De spus într-o paranteză că e demonstrat faptul că, legat la ochi și cu nasul prins cu o clamă, omul nu mai simte clar gustul bucatelor, ba le chiar încurcă. E aici proba necesarei colaborări a simțurilor pentru o experiență de viață deplină. „Frumos e trandafirul când e în floare, / însă mireasma doar îi dă temei“ (Shakespeare), așa sună mottoul ales de Grete Tartler.

******

Citiți continuarea articolului pe site-ul:

Creed și parfumierul din umbră: povestea unei fraude

 

Că universul parfumeriei este unul misterios, plin de iluzii și amăgiri, nu e o revelație pentru nimeni. Parfumurile promit cele mai irealizabile împliniri de sine, identități ideale sau evadări din cotidian, parfumierii țin cu dinții de secretul formulelor pe care le scriu, ceea ce face ca lista ingredientelor de pe cutiile parfumurilor să fie o păsărească irelevantă, dar nu stă în calea clonării parfumurilor celebre, în fine, o lume cu propriile legi și cutume, mai mult sau mai puțin transparente pentru ochiul profanului. Cochetând cu boema artistică, dar fiind o industrie în toată regula, cu venituri de milioane de dolari/ euro anual, parfumeria nu e mai ferită decât alte industrii de fraude. Cele mai multe rămân ascunse pentru totdeauna, însă din când în când câte un spirit curios își bagă nasul unde nu trebuie, răscolește arhivele, pune întrebările relevante și, în cele din urmă, scoate la iveală schelete. Iar atunci nu mai e nici o îndoială: clar, s-a comis o crimă.

Construită aproape ca un roman polițist, cartea lui Gabe Oppenheim, The Ghost Perfumer, publicată independent în decembrie 2021, spune din subtitlu care sunt pistele pe care trebuie să pornească detectivul pentru a descoperi autorul „crimei”: Creed, Lies, & the Scent of the Century. În centrul atenției publicului, dar și a autorului cărții se află figura lui Olivier Creed, proprietarul din tată în fiu al brandului Creed, unul dintre cele mai scumpe de pe piață și cu un pedigri impresionant, care își ia ca punct de pornire anul 1760. Dacă obiectul prim al acestei afaceri de familie a fost croitoria masculină, pe parcurs i s-a adăugat parfumeria fină, care a lăsat cu totul în umbră preocupările dintâi. Și e de înțeles: câștigurile sunt enorme în industria parfumului, așa că de ce să se rateze o sursă extrem de profitabilă?! Cât de profitabilă a fost toată afacerea o dovedește, de altfel, și vânzarea acesteia în 2020, pentru suma de 1 bilion de dolari.

 

 

Dar ce ascunde toată această poveste de succes? O fraudă de zile mari, care are în centrul ei o altă poveste, și ea de succes, numai că a altcuiva: a parfumierului Pierre Bourdon, creatorul, printre altele, al unor parfumuri celebre: Kouros (Yves Saint Laurent, 1981), Cool Water (Davidoff, 1988), Féminité du Bois (Shiseido, 1992), Dolce Vita (Dior, 1994), French Lover (Frédéric Malle, 2007). Și încă unul, deși nu e celebru, dar parcă e o trimitere ironică la destinul acestui parfumier și la titlul cărții: Ghost Man (Ghost, 2004). Și aici intervine pe fir o dramă personală, cu iz psihanalitic – prea psihanalitic, aș spune, pentru că nu pare o explicație suficientă: dată fiind relația problematică dintre tată (René Bourdon, managing director al casei Dior) și fiu, Pierre Bourdon, acesta din urmă se alege cu un complex de inferioritate și cu o nesiguranță care îl vor urmări toată viața, subminându-i deciziile.

Visând să creeze măcar un parfum pentru casa Dior, pentru a-i demonstra tatălui cât de meritos este, fiul își desconsideră munca și, ori de câte ori eșuează în a-și vedea câștigătoare formulele la sesiunile de briefing ale unor companii însemnate, cedează cântecului de sirenă al lui Olivier Creed, un vânător perfid al vulnerabilități altora și, în special, al vulnerabilității lui Pierre Bourdon. Astfel, se creează un lanț al slăbiciunilor – psihanalizat, cred, prea insistent de autorul cărții – care va duce la crearea unor capodopere olfactive al căror adevărat autor va fi ținut secret. Căci, da, oricine deschide site-ul Creed descoperă că Olivier Creed își asumă titlul de master perfumer și, deci, crearea tuturor parfumurilor casei Creed – atunci când acestea nu-i sunt atribuite fiului său, Erwin. Fapt ce face și mai șocante trasarea unei tradiții în domeniul parfumeriei cu mult înainte ca Olivier Creed să fi venit pe lume, precum și asocierea unor parfumuri moderne cu personalități din trecut, care, chipurile, le-au folosit. Dacă Pierre Bourdon pare să aibă niște daddy issues, Olivier Creed sigur e de închis într-un cuib de cuci. Oricum, amândoi par să se înscrie într-o patologie: Pierre, cu naivitatea lui bolnăvicioasă (că îți vine să strigi în timp ce parcurgi cartea: omule, dar cât de naiv poți fi?!), Olivier, cu mitomania lui la fel de bolnăvicioasă.

Dar nu vă mai țin mult de vorbă cu rezumarea acestei povești destul de întortocheate și vă îndemn s-o citiți cap-coadă. Eu am citit-o cu sufletul la gură, ca pe un roman polițist – pentru că da, îți vine să suni la Poliție! O carte alertă, scrisă cu șarm și bine documentată. Cât este adevăr și cât este fals veți judeca și singuri. Oricum, îți lasă un gust tare amar.

 

---

Pagina cărții:

https://www.theghostperfumer.com

Interviu cu autorul, realizat de Elena Cvjetkovic pentru site-ul „The Plum Girl”:

https://theplumgirl.com/the-ghost-perfumer-gabe-oppenheim-interview/

---

  

 

Expoziție — “A Presenza Invisible: Art Nouveau & Art Deco Perfume Bottles”

În perioada 7 aprilie — 12 iunie, Muzeul Pontevedra din Spania găzduiește expoziția "The Invisible Presence: Art Nouveau & Art Deco Perfume Bottles”, care include peste 200 de recipiente pentru parfumuri, pudră și săpunuri, precum și materiale publicitare de la începutul secolului al XX-lea până spre mijlocul anilor ’40. Curatorul expoziției este Afonso Oliveira, din colecția căruia fac parte și exponatele. Expoziția este însoțită de un catalog realizat de Afonso Oliveira și Jean-Marie Martin-Hattenberg. Mai multe despre expoziție, în articolul semnat de Miguel Matos pentru Fragrantica.