Deși invizibil și mut, parfumul se înscrie pe piele ca semn și o transformă într-o pagină al cărei text invită la o lectură intimă — sau publică, atunci când textul este unul publicitar. Menținut viu și activ de respirația autorului și a cititorilor săi, suflul parfumului reanimă pagina într-un frecuș piele pe piele — o piele supraîncălzită, care face să se evapore mai ușor esențele naturale și cele artificiale și dinamizează circuitul economic. Iar odată cu el, și lecturile olfactive ale pielii pe care le-am început mai mult în joacă și din pură curiozitate, pornind de la text pentru a ajunge la trup — și invers.
Ce ține Phaidros sub mantie, care sunt avatarurile panterei parfumate, cum se înscriu olfactiv și vizual boala și moartea pe trup, cum e să mori „de dragoste rănită” și sufocată de parfumuri, care este adevărul ultim pe care ni-l șoptește parfumul, ce este o semnătură olfactivă și cum e să rămâi fără parfumul-semnătură, ce ne spune parfumul despre sex și gen și cum devine corpul o marfă parfumată, iată câteva microteme încapsulate în cuvinte-molecule și o invitație la scratch & sniff(& read).
Coperta a IV-a
Claudiu Sfirschi-Lăudat este un maestru în a face parfumurile să vorbească și limbajul să emane miresme. Filosof cu studii de limbi clasice și traducător cu afinități literare, autorul ne invită în Lecturi olfactive ale pielii să-l însoțim într-o aventură de decriptare a metamorfozelor relației dintre trup și text, de la izul papirusurilor lui Platon până la sloganuri publicitare pentru parfumuri. Exercițiile sale de adulmecare hermeneutică se remarcă printr-o erudiție neostentativă, rafinament interpretativ, fantezie ludic-asociativă și eleganță stilistică. Leitmotivele și variațiunile lor, urmărite de-a lungul istoriei, evocă acordurile și dezvoltarea melodică a parfumurilor clasice. Pe scurt, lecturile olfactive ale lui Claudiu Sfirschi-Lăudat propun un fascinant exercițiu de respirație intelectuală și inspirație artistică.
No comments:
Post a Comment