Frescă din Villa Farnesina, sec. I d.Hr., Roma, Muzeul Termelor
Scoțând la lumină, în Asia Mică, mii de tablete inscripționate cu semne cuneiforme, arheologii au recuperat arhive contabile ce fac dovada unei activități economice vechi de trei mii de ani, desfășurate din Sumer până în Persia. Ele relevă amploarea rolului comercial al Orientului, care a fost, în Antichitate, cea mai mare piață de materii prime pentru parfumerie, fie că erau obținute local, fie că erau importate din ținuturi îndepărtate. Negoțul lor a contribuit la prosperitatea fenicienilor, la întemeierea unor orașe precum Palmyra, Petra sau Antiohia. Tămâia a permis crearea regatelor arabe, a căror imensă bogăție era legendară, dacă e să ne gândim doar și la povestea Reginei din Saba.
Parfumeria greacă apare și se dezvoltă mai întâi pe marile insule, în Creta minoică și, în special, în Cipru, o altă răscruce comercială foarte activă, patria mitică a Afroditei. Pădurile insulei, rășinile sale, uleiurile de trandafir și de iris sau unguentele produse acolo erau celebre. În secolele VII-VI î.Hr., cetatea portuară a Corintului a știut să îmbine piața materiilor prime, elaborarea de parfumuri și fabricarea de recipiente decorate, din pământ ars. Atena, care își datora o mare parte a opulenței comerțului de produse de lux, a adoptat practicile corintice, deschizând o cale a cărei culme va fi Veneția.
În secolul al IV-lea î.Hr., recent întemeiata cetate a Alexandriei a realizat o strălucitoare sinteză a științelor Greciei, Orientului și Egiptului. Roma, celebră pentru consumul de produse de lux, n-a adăugat nimic esențial parfumeriei alexandrine, însă a adus îmbunătățiri îmbutelierii esențelor, renunțând la ceramică și adoptând sticla, mai lejeră și mai ușor de curățat și de decorat.
No comments:
Post a Comment