Sunday, February 9, 2020

INTERSECȚII: Migdale amare și madlena lui Proust

Madlena este „eroina” celui mai celebru și mai citat, dar și mai puțin citit, pasaj literar despre puterea mnemonică a gustului și a mirosului. Parfumerie Particulière a recreat acest miros, intitulând esența Mad Eleine. Dacă sunteți curioși, puteți trece pe la Beautik.
 
 
„Şi dintr-o dată amintirea mi-a apărut. Gustul era cel al prăjiturii pe care duminica dimineaţa, la Combray (pentru că în acea zi nu ieşeam din casă înainte de ora slujbei religioase), când mă duceam să-i spun bună dimineaţa în camera ei, mătuşa Léonie mi-o oferea după ce o înmuiase în infuzia ei de ceai sau de flori de tei. Vederea micuţei madeleine nu-mi amintise nimic înainte de a fi gustat din ea; poate pentru că, văzând adeseori asemenea prăjituri de atunci încoace, fără să le mănânc, pe poliţele cofetarilor, imaginea lor părăsise acele zile din Combray pentru a se asocia cu altele, mai recente; poate pentru că, din aceste amintiri părăsite vreme atât de îndelungată în afara memoriei, nimic nu mai supravieţuia, totul se dezagregase; formele – şi cea a micii prăjituri în formă de scoică, atât de grasă şi senzuală sub cutele-i severe şi pioase – erau abolite, sau pe jumătate adormite, îşi pierduseră forţa de expansiune care le-ar fi îngăduit să ajungă până la conştiinţă. Dar când dintr-un trecut vechi nimic nu mai subzistă, după moartea fiinţelor, după distrugerea lucrurilor, singure, mai fragile, dar mai vii, mai imateriale, mai persistente, mai fidele, mirosul şi gustul rămân încă multă vreme, ca nişte suflete, să-şi amintească, sã aştepte, să spere, pe ruina a ceea ce mai există, să poarte neclintite, pe acea picătură a lor aproape impalpabilă, edificiul imens al amintirii.” 
 
(Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut, vol. I: Swan
traducere de Irina Mavrodin, în Marcel Proust, Opere, Academia Română, 2011)
 
 
Mirosul migdalei amare nu l-a bântuit doar pe Proust.
„Nici nu se putea altfel: mirosul de migdale amare îi amintea de fiecare dată de soarta iubirilor neîmplinite.” 
(Gabriel Garcia Marquez, Dragostea în vremea holerei, RAO 2012)

No comments:

Post a Comment