❞
În 1921, Coco Chanel a revoluționat lumea miresmelor oferindu-le clientelor sale rafinate un parfum adaptat profilului femeii moderne. Miticul Chanel No 5 a deschis o nouă epocă în istoria parfumurilor, îmbinând experiențele de laborator cu aromele florale și animale. Tot în epocă, Domnișoara a impus un stil și o atitudine, transformând parfumul în parte integrantă a personalității feminine. Chiar dacă celebra butadă „O femeie fără parfum este o femeie fără viitor” nu îi aparține, Chanel reușește să aducă o viziune nouă în lumea parfumeriei.
În lumea aromelor misterioase și efemere, secolul XX este sinonim cu inovația. Nasuri celebre, precum Beaux, Alméras, Cellier, Roudnitska, Ellena, Goutal sau Kurkdjian, au impus semnături olfactive unice și au inaugurat colecții mitice care ne stârnesc și astăzi încântarea și ne determină „să spargem pușculița”. Dar în această epocă, lumea parfumurilor a cunoscut și o puternică desacralizare și banalizare. Publicitatea agresivă, dorința marilor case de modă de a le oferi admiratorilor un lux accesibil, prețurile exorbitante și raritatea materiilor prime, toate au generat o standardizare și industrializare a aromelor și a ideii de parfum. Ca răspuns la acest fenomen, lumea artizanilor a elaborat câteva răspunsuri pe măsură. De la miticul Mûre et Musc (L’Artisan Parfumeur) la apele înmiresmate de la Diptyque, trecând prin extravaganțele de la Lutens, Frederic Malle sau Liquides Imaginaires, „nasurile” celebre au creat miresme care evocă amintiri, senzații și cochetează cu ideea de unicitate.
❞
— Monica Neațu
No comments:
Post a Comment