Valentina Baintan (Artizanii Olfactivi) și Claudiu Sfirschi Laudat (Osmé - The Perfume Review) vă invită joi, 13 ᴀᴜɢᴜsᴛ, de la ora 19:00, la o nouă călătorie olfactivă, care, de data aceasta, ne va duce înapoi pe firul istoriei parfumurilor. Invitata noastră, istoricul Mᴏɴɪᴄᴀ Nᴇᴀᴛ̗ᴜ, ne va ajuta să înțelegem ce se ascunde în spatele flacoanelor și ne va expune poveștile, miturile și simbolurile care hrănesc imaginația parfumierilor.
„Parfumul nu a însemnat întotdeauna flacoane frumos colorate, arome amețitoare care îți dau dureri de cap prin aeroporturile lumii și strategii comerciale redutabile. Cândva, la începuturile istoriei, crengile și rășinile parfumate îi ajutau pe oameni să capete îndurarea zeilor și să deschidă o cale către Invizibil (cercetările din preistorie și antichitatea greco-romană). Între aromate fumegând pe altare și misteriosul ritual de parfumare gândit anume pentru miresele persane s-a născut mitul aromatelor vindecătoare și miraculoase (sacru, medicație, seducție, misterele de la sfârșitul antichității). Ofrandă și remediu, parfumul spune mult despre spaimele și dorințele oamenilor, despre putere și teama de moarte, despre seducție și Judecata de Apoi (Sf. Ieronim și părinții bisericii – mirosul reputației curate). Până în preajma epocii moderne, aromatele au păstrat o funcție preponderent sacră, dar mai ales medicală. De uz extern și intern, ele erau însoțite de diverse legende (vezi Apa Reginei Ungariei, Oțetul celor patru tâlhari, Apa Reginei) care le probau eficacitatea și le asigurau o aură legendară. Istoria modernă a parfumeriei este și istoria unei dezvrăjiri, parfumul devine, de-a lungul secolului al XIX-lea, un accesoriu legat de modă, poziție socială, seducție. Își pierde calitățile vindecătoare și devine o muzică artificială, adorată de esteți și de cei cu dare de mână și râvnită de cei modești.” — Mᴏɴɪᴄᴀ Nᴇᴀᴛ̗ᴜ
No comments:
Post a Comment