Aramis sau mirosul bunăstării

Creat în 1966 de Bernard Chant pentru Aramis, un brand al companiei Estée Lauder, parfumul omonim Aramis are un loc aparte în istoria parfumeriei din secolul al XX-lea. El este o expresie a culturii americane a aromelor puternice, iar Estée Lauder a știut să răspundă acestei preferințe olfactive propunând parfumuri persistente, care se ridică la înălțimea investiției financiare. „Dai un ban, dar știi că face” poate fi o traducere vulgară și simplistă a unei culturi pentru care banul reprezintă măsura succesului în viață. O dovadă a diferențelor de gust dintre Europa și America, în aceeași epocă, este creația lui Edmond Roudnitska pentru casa Dior, Eau Sauvage. Creat în același an, Eau Sauvage este caracterizat prin esențializarea și idealizarea mirosului unui parfum, cât și prin reducerea lui la concept printr-un rafinament ce refuză notele agresive și puternice. Asta nu înseamnă că Aramis ar fi un parfum lipsit de rafinament, ci doar că el exprimă o idee diferită a acestuia — un rafinament asociat cluburilor de industriași ce discută despre afaceri așezați pe canapele de piele, cu un pahar de coniac în mână, și învăluiți în fumul gros de tutun. Pe scurt, este un parfum al reușitei în viață și al opulenței, diferit de „ușurătatea” franceză, care parcursese deja acești pași și nu mai socotea necesar să sublinieze evidența.

Aramis este însă un caz interesant și din perspectiva procesului de creație. Parfumierul Bernard Chant – despre care se găsesc prea puține informații pe internet – a fost preocupat de-a lungul carierei sale de câteva note olfactive, care devin o temă comună, prelucrată neîncetat. Chant a lăsat în urmă puține – prea puține, spre regretul meu – creații, care sunt traversate de o căutare neabătută de perfecționare a unei teme constituite din note dense vegetale, ciprate și balsamice, un amestec între prospețimea, umezeala și verdeața pământului, cărora le este adăugată o tușă ușor orientală. Aramis este o etapă în lungul proces de decantare a temei, fiind considerat o versiune virilă a parfumului creat pentru Grès, Cabochard, dar amintind deopotrivă de Youth-Dew (1953) sau de Aromatics Elixir. El este complementul masculin al opulenței și seducției feminine americane, un artificiu comercial ingenios al lui Estée Lauder de a atrage o clientelă deja obișnuită cu mirosurile puternice prin adăugarea unei ușoare asprimi, ca să nu-i sperie pe bărbați. Pentru a înțelege mai bine locul pe care îl ocupă Aramis în parfumeria modernă, dar și pentru a sesiza subtilitățile procesului de compoziție a unui parfum, vă sfătuim să faceți experimentul de a mirosi, rând pe rând, câteva dintre creațiile care traduc olfactiv tema dragă lui Bernard Chant: Cabochard (Grès) – 1959, Azurée (Estée Lauder) – 1969, Aromatics Elixir (Clinique) – 1971, Aramis 900 – 1973, Halston – 1975, Aramis Devin – 1977, Cinnabar (Estée Lauder) – 1978, Aramis JHL  – 1982. 

Note de vârf: aldehide, pelin, gardenie, bergamotă, trifoi, cimbru, smirnă Note de mijloc: paciuli, salvie, rădăcină de stânjenel, iasomie, cardamom Note de fond: pielărie, santal, ambră, mosc, nucă de cocos, vetiver, licheni