În 2019, Muzeul Luvru l-a invitat pe artistului contemporan Jean-Michel Othoniel să imagineze o serie de opere de artă care să celebreze treizeci de ani de la inaugurarea faimoasei piramide. Othoniel, pasionat încă din studenție de reprezentările florale, de diversele istorii și etimologii vegetale și de sensurile lor ascunse, a expus în Cour Puget, printre statui din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, care au decorat grădinile franceze, șase panouri reunite sub numele generic La Rose du Louvre. Pe un fond luminos și epurat (foiță de aur), trandafiri întunecați (pete de cerneală) dau naștere unui peisaj labirintic, ce cuprinde privitorul într-un vertij plin de sensuri ascunse. Timp de un an și jumătate, în zilele de marți, când muzeul este închis publicului, artistul a rătăcit prin sălile Luvrului încercând să surprindă metamorfoza unui muzeu, dar și detaliile vegetale care apar în operele de artă. De multe ori trecute cu vederea sau pur și simplu dificil de descifrat, simbolurile vegetale abundă în istoria artei, inventarul de la Luvru însumând peste cinci mii de opere care conțin în titlu substantivul „floare”.
La final, artistul a ales trandafirul din ciclul Medici (1621-1625), pictat de Petrus Paulus Rubens (1577-1640) la comanda Mariei de Medici, regina Franței. Format din douăzeci și patru de tablouri, ciclul Medici înfățișează într-un limbaj baroc, plin de culoare și strălucire, viața soției lui Henric al IV-lea. O comandă politică menită să glorifice faptele și viața reginei. Printre costume somptuoase, simboluri mitologice, zeițe și nimfe senzuale, în tabloul care înfățișează căsătoria Mariei cu Henric al IV-lea, un trandafir zace pe scările de purpură, la picioarele miresei. Floare a Venerei, el face ecou la coroana de trandafiri de pe capul lui Hymen, cel care ține trena Mariei.
Trandafirul acesta ne vorbește
despre destinul unei femei, de frumusețea sa,
de dragostea sa mai puternică decât moartea,
de istoria Franței, dar și de istoria muzeului.
Roșu sângeriu, luminat de alb, simbolul pasiunii și puterii,
erudiției și senzualității, acest trandafir este o floare misterioasă,
este floarea care reprezintă Luvrul.
— Jean-Michel Othoniel
Trandafirul lui Rubens, putere și pasiune, mister și istorie, i-a inspirat lui Jean-Michel Othoniel și un ierbar miraculos – L’Herbier Merveilleux. Notes sur le sens caché des fleurs du Louvre (Musée du Louvre/ Actes Sud, 2019). Ierbarul invită cititorul la o călătorie erudită și onirică printre sensurile ascunse ale operelor de artă. Artistul evocă și câteva secrete ale muzeului și le oferă iubitorilor de artă detalii din diverse tablouri, frize, sculpturi sau tapiserii și câteva reproduceri inedite, în acuarelă, cu La Rose du Louvre. Ni se propune un alt mod de a percepe operele de artă – vizual și olfactiv. La final, nu poți să nu te întrebi cum miroseau epocile respective.
Întâlnirea dintre cultură și natură, dintre miresmele efemere și simbolurile istorice, i-a inspirat casei Diptyque o ediție limitată. O lumânare parfumată, specialitatea casei, și o apă de toaletă, ambele decorate cu La Rose du Louvre, sunt rezultatul colaborării cu artistul contemporan. Louise Turner, de la Givaudan, a fost cea care a transpus la nivel olfactiv experimentele artistice. În buna tradiție Diptyque, suntem invitați la o călătorie olfactivă, pentru a descifra sensurile ascunse ale unui trandafir stilizat, dar și legătura artistului cu lumea vegetalelor. O căutare artistică, dar și umană, un parfum care evoluează discret, pe note lemnoase, perceptibile doar de către cel care îl poartă. Fără scandal, elegant, precum o plimbare într-o seară de noiembrie, în nocturnă, când Luvrul s-a golit de turiști, iar statuile capătă un aer fantomatic.
Pe un fond piperat (piper roz și piper negru de Madagascar), trandafirul își deschide petalele printre miresmele de ambretă și de Akigalawood, un paciuli lipsit de notele fetide, de pământ, iar vetiverul îi dă o notă unisex. Picant, înțepător, cu note de rachiu care amintește de alcoolatele din Renaștere, Othoniel Rosa evocă trandafirul proaspăt, verde, pe un fond lemnos, afumat. Dar nu este, după gustul meu, un trandafir înecat într-o baie de mirodenii, lemnoase, afumate înțepătoare, ci, mai degrabă, un trandafir proaspăt, unisex, plin de note subtile, reușind să fie simplu, modern și sofisticat, în egală măsură.
Dacă vă gândiți cu nostalgie la o vacanță prin muzeele și galeriile pariziene, nu ratați L’Herbier Merveilleux și Othoniel Rosa de la Diptyque – cartea și parfumul ne oferă acordul perfect.
 |
 |
 |
|
 |
|
No comments:
Post a Comment