Sinuciderea lui Hiroyuki, parfumier de meserie, o confruntă pe Ryoko, iubita lui, nu doar cu durerea pierderii, ci și cu un univers nebănuit, care ascunde un trecut care trebuie recompus din piese disparate pentru a putea fi obținută o imagine coerentă a ființei iubite. Eroina romanului — care este, deopotrivă și naratoarea lui — demarează o anchetă-călătorie care are ca punct de plecare câteva fraze descoperite pe o dischetă din laboratorul iubitului ei și este ghidată de câteva indicii olfactive, în special, de mirosul trupului lui Hiroyuki (un miros ca de copac) și de parfumul special creat de acesta pentru ea și care poartă un nume grăitor: Izvor al memoriei.
Construit ca un puzzle al unor clipe trecute, care pot fi aduse împreună doar de forța evocatoare a mirosului, romanul lui Ogawa este o meditație pe marginea morții și a iubirii, punând veșnica și insolubila întrebare: cât de mult avem acces la ființa iubită?
✎
Traducere în franceză din japoneză de Rose-Marie Makino-Fayolle
Actes Sud, 2002, pp. 62-65
(titlu original: Koritsuita Kaori, 1998)
— Când am intrat alergând în ceainărie, nu te-am văzut, așa că m-am gândit că deja plecaseși spre gară și am luat-o la goană după tine.
— Cum puteai ști că o să mă prinzi din urmă?
— Parfumul tău încă plutea în apropierea casei de marcat. M-am gândit că nu poți fi prea departe.
— Parfumul meu? Poți să-l recunoști?
— Bineînțeles că da.
[...]
— În mod clar, tu ai mirosul cuiva care scrie.
— E neplăcut?
— Nu, dimpotrivă. La bază, e hârtia. Caiete umplute cu cuvinte care se îmbulzesc. Dosare groase conservate într-un colț al bibliotecii. O librărie aproape pustie la sfârșitul unei după-amiezi. Cu un amestec de gumă de șters și mină de creion.
— Tu recunoști imediat meseria oamenilor pe care îi întâlnești pentru prima dată?
— Depinde. E suficient să mă aflu lângă cineva în tren ca să ghicesc ce a îngurgitat la micul-dejun sau ambianța locului în care s-a aflat cu puțin înainte. Ah, femeia asta a mâncat ouă ochiuri cu ketchup. Cel de-acolo a fost la saună după o noapte albă, de exemplu.
— Un ghicitor, s-ar zice.
— Nu, nu. Nu pot prezice viitorul. Parfumul este întotdeauna în trecut, să știi.
No comments:
Post a Comment