Descendentă a familiei Guerlain și crescută într-un mediu în care parfumurile erau, la propriu, ca la ele acasă, Patricia de Nicolaï deține știința armoniilor perfecte, care amintește de clasicismul construcțiilor olfactive reprezentative de la începutul secolului al XX-lea. Chiar și atunci când îmbină universuri olfactive diferite, Patricia de Nicolaï reușește să le armonizeze, să creeze trecerile cele mai subtile, astfel încât coexistența notelor să dea naștere unui univers de sine stătător. Ca și în cazul casei Guerlain, se poate vorbi și aici despre un spirit comun al esențelor produse de casa de Nicolaï, despre o asemănare de familie, ușor recognoscibilă. Poate că ele nu sunt cele mai originale creații de pe piață, însă cu certitudine sunt rezultatul unor preocupări artistice, al unei căutări de durată, care nu ține seama de modă.
Dacă arunci o privire rapidă pe catalogul produselor, un lucru sare în ochi: numele nu sunt cele mai inventive, rareori trimițând la altceva decât la o notă dominantă – sau, mai bine spus, recreată de Patricia de Nicolaï. Alături de Néroli Intense, Ambre Cashmere Intense, Fig-Tea, Rose Pivoine, Musc Intense, Cédrat Intense, Cuir Cuba Intense, Patchouli Intense și altele, care conțin în numele lor nota reinterpretată de parfumieră, mai apar câteva care evocă locuri sau stări: Kiss Me, Odalisque, Weekend in Normandy, Vie de Château Intense etc. Acestora din urmă li se adaugă și un „hit” al casei, și anume parfumul pentru bărbați New-York (care, în versiunea „intensă”, e scris fără cratimă). Lăsăm deoparte atribuirea pe gen, care este, ca în cazul marilor creații, discutabilă, și ne oprim puțin asupra numelui. Cum se întâmplă și cu alte parfumuri de Nicolaï, și acesta poartă un nume înșelător. Patchouli Intense, de exemplu, în ciuda denumirii atât de evidente, mizează pe iluzii și aluzii, esențializând la maximum nota de paciuli. Tot astfel, nici New-York nu trimite la orașul real – sau cel puțin nu la orașul mereu treaz, agitat și aglomerat. El deschide, mai curând, ușile unor cluburi elitiste, din care emană amestecuri de colonii și fum de trabuc, sau ale unor teatre, în care doamne elegante pășesc îmbrăcate în toaletele cele mai rafinate. Orașul New York evocat de Patricia de Nicolaï, de fapt, nu există, e o utopie, în sensul etimologic al cuvântului. Sau, dacă un astfel de loc va fi existat undeva cândva în America, ei bine, el nu mai există astăzi, iar tot ceea ce a rămas e o stare încapsulată în flaconul alungit, ca o clădire impozantă de pe Wall Street.
A ce miroase New-York? A rafinament. Un rafinament ce te îmbracă pe de-a-ntregul, deloc ostentativ, ci mătăsos și intim, chiar senzual. Îmbinând notele proaspete de citrice (bergamotă, lămâie, petitgrain) cu lavanda și mușețelul, ce amintesc de apele de colonie, Patricia de Nicolaï adaugă scorțișoară, cuișoare și piper negru, pentru a înțepa ușor simțurile, făcând însă delicat trecerea spre universul oriental dominat de vanilia, stiraxul și tămâia potențate de licheni, mosc și castoreum. Nici o stridență aici, fiindcă toate ingredientele sunt conduse spre o impresie finală, ce face numeroase trimiteri la universul Guerlain, în special la Shalimar, Habite Rouge și Héritage, care, el însuși, era un summum al tradiției casei Guerlain.
New-York este comercializat în trei concentrații diferite: ca apă de toaletă deodorant (eau de toilette légère déodorante), apă de toaletă și apă de parfum, versiunea Intense. Așa cum se poate bănui, concentrația diferită duce la ușoara tresărire a uneia sau a alteia dintre note, însă impresia finală rămâne aceeași.
No comments:
Post a Comment