Sculptura în fum / un articol de Cătălin Pavel

E ceva în mirosul de fum. Frunzele arse toamna, firul de fum pe care îl simți pe-o câmpie acoperită de zăpadă, sunt lucruri care te fac să tresari, care aduc cu ele amintiri puternice și nelămurite. Blestemata de nostalgie pe care ne-o trezesc, când noi avem atâta treabă și suntem atât de serioși și atât de anti-clișee. Puține mirosuri sapă atât de adânc în noi ca mirosul de fum.  

Îți vine să spui că el e urzeala principală pe care se țese restul hărții noastre mentale, pentru că el vine de acum un milion de ani și a fost prezent în toată perioada formatoare a creierului uman, luând ființa respectivă pe sus și spunându-i: aici e cald/ lumină/ hrană/ supraviețuire…! Cum să nu-ți trezească acest miros tot felul de reverii atavice, chit că nu sunt sigur dacă asta nu e cumva o abordare neo-lamarckistă (lucrurile sunt mai complicate: chiar dacă impactul momentelor petrecute lângă foc nu poate fi transmis genetic de părinți copiilor, o atracție irepresibilă pentru foc și fum putea să reprezinte un avantaj evolutiv).  

Și cultural – chiar și atunci când deja nu mai facem focul cu mâinile noastre – fumul e cel care, pe insulele multor Robinsoni, semnalează o altă prezență umană. Fum înseamnă că nu mai ești singur, că nu mai ești rătăcit, că ești salvat. Fumul pistolului cu capse din copilărie e cel care îți înțeapă nările cu promisiunea unor aventuri care nu vor putea fi niciodată ipotecate burghez. Fu­mul e supremul detaliu naturalist din celebrul film al fraților Lu­mière, mai mult decât carcasa înspăimântătoare a trenului care intră în gară pufăind. Sfumato-ul lui da Vinci e cel care dă putere ambiguității fețelor lui, în Fecioara între stânci sau într-un alt tablou, al cărui nume îmi scapă. E ceva bun în fum. Ați observat, de altfel, că ceea ce spunem că „se risipește ca fumul“ nu e războiul sau suferința sau o pană de mo­tor, ci întotdeauna lucrurile dragi, amintirea vremurilor fericite, o pană de amor.

………………………...

Citește continuarea pe site-ul Suplimentul de cultură.

The Queen & the Rose & the Pomander

 

Portret al reginei Elizabeth I (1562), atribuit lui Steven van der Meulen

Sursă: Bonhams

Dicționar îndrăgostit de parfumuri

O veste bună! A apărut, la editura Baroque Books, Dicționarul îndrăgostit de parfumuri scris de Élisabeth de Feydeau, în traducerea lui Mircea Vasilescu. Este disponibil în patru culori și poate fi comandat direct de pe site-ul editurii. Un cadou perfect de sărbători.

 

 

 

Despre autoare:

Élisabeth de Feydeau de Saint-Christophe, născută Mabille de Poncheville, este nepoata lui André Mabille de Poncheville, poet și prozator francez, și strănepoata lui Georges Vidor, armator. Această moștenire de familie a făcut-o să fie interesată, încă de la o vârstă fragedă, de scris, de istorie și de cultura franceză.

Când avea șaisprezece ani, a descoperit puterea emoțională a parfumului după ce a mirosit prima dată L’Heure Bleue de la Casa Guerlain, de care s-a îndrăgostit pe loc. De atunci a fost atrasă peste măsură de lumea aromelor, pe care o percepea ca pe un ecou al lumii muzicii și a pieselor pentru pian studiate de ea în copilărie.

După obținerea doctoratului în istorie, a fost cooptată ca membră a Comisiei de afaceri culturale a Casei Chanel. A înființat și a condus departamentele lor, dobândind primele noțiuni despre materiile prime naturale ale aromelor.

Apoi, în 1997, a hotărât să-și fondeze propria companie, Arty Fragrance, în care a început să lucreze în calitate de consultant pentru dezvoltare olfactivă și culturală pentru nume de prestigiu din universul producătorilor de parfumuri: Jean-Paul Gaultier, Chanel, Parfums Christian Dior și Guerlain, printre alții.

Și-a continuat cercetările fundamentale în acest domeniu și a publicat mai multe volume: Jean-Louis Fargeon, parfumeur de Marie-Antoinette (2005), L’Herbier de Marie-Antoinette (2012), Les Parfums: histoire, anthologie, dictionnaire (2011), Les 101 mots du parfums (2013).

Astăzi este cea mai prețioasă expertă în parfumuri, fiind recunoscută de cele mai mari și mai faimoase companii. Din 1998, predă la „l’école des parfumeurs“ de la Versailles.

A organizat o serie de expoziții, de pildă „Parfums Promenade“, la „Galerie des Galeries“ (Galeries Lafayette, 2001) sau  „La Cour des Senteurs“ (Versailles, 2013).

În 2011, a lansat brandul „Arty Fragrance by Élisabeth de Feydeau“, sub umbrela căruia creează și comercializează o linie de parfumuri de nişă inspirate din luxul și stilul sofisticat din Franța secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, care pot fi percepute, mai bine ca oriunde, la Château de Versailles.

 

A scent carpet by Peter de Cupere

Artistul olfactiv Peter de Cupere a realizat un covor parfumat — ”The Hidden Persian Carpet” —, care poate fi văzut și mirosit până pe 6 februarie 2022, în cadrul expoziției colective Fiat Lux — @pilarbrussels & @vubrussel. Mai multe informații despre artist găsiți aici.

 

 

❞

For this exhibition I created a new scented carpet of ground herbs, based on the Tibetan Buddhist sand mandalas where one works for days on a sand drawing and then destroys it by rubbing the sand together and returning the whole mix back to nature. I applied this concept with spices to the Persian carpet that I first carefully made from only herbs. Then when I was satisfied with the result I changed it experimentally into an abstract scented spicy carpet.

In the next step I mix all the spices and change the carpet into a monochrome carpet.

After the exhibition I distill all the spicy mix into one essential oil what will be the olfactory memory of the work.

— Peter de Cupere

❞

 

 

Sursă: pagina de Facebook a artistului.

 

 

Pe urmele nevăzutului, cu Marius Constantinescu

În data de 9 decembrie, Marius Constantinescu vorbește, la Fundația Calea Victoriei, despre parfumuri de legendă, de la flacon la billboard.

Un eveniment online.

Pentru mai multe detalii, click aici.

 

 

 

❞

O călătorie subiectivă în comunicarea invizibilului

Pornim acest eveniment de la o campanie splendidă şi pe care nu o mai ştie nimeni, din 1993, orchestrată de Nina Ricci pentru parfumul L`Air du Temps. Este cea mai frumoasă translatare a tabloului „Grădina desfătărilor” de Bosch în advertising.

Pentru noi, este şi punctul de pornire pentru o incursiune în comunicarea parfumurilor în ultimele decenii, de la iconicul Chanel No.5, declinat cu ajutorul unor ambasadori precum Carole Bouquet, Vanessa Paradis, Brad Pitt şi Nicole Kidman până la Shalimar-ul variat la nesfârşit, Opium-ul împărţit şi împărtăşit de Sophie Dahl, Kate Moss, Emily Blunt şi Rupert Everett sau vizualurile istorice Calvin Klein, care au redefinit alb-negrul.

Vom privi, vom analiza şi vom discuta campanii semnate de Ridley Scott, Baz Luhrmann, Jean-Paul Goude, John Galliano, Jean-Baptiste Mondino. Nu vom neglija aspectul packaging-ului, pentru că parfumurile definitorii stau în ambalaje pe măsură, adesea cu istorie. De asemenea, vom vedea cum mesajele şi sloganurile memorabile au însoţit această industrie atât de volatilă, dar atât de influentă, la graniţa cu arta.

Va fi un parcurs printre alchimii, vizualuri şi emoţii stârnite de retorica unora dintre cele mai iconice comunicări pentru parfumuri: flacoane, ambasadori, sloganuri, directori de creaţie, motive, campanii, soluţii creative.

— Marius Constantinescu

❞