Revin tot mai des la „Habanita” (născută în 1921!), ca la o prietenă dragă, care mă cunoaște bine. Mă las cu încredere în îmbrățișarea ei, o ascult cum mă învăluie cu vorba caldă și amândoi visăm la călătorii îndepărtate sau la unele și mai aventuroase — în noi înșine.
Uneori, intervine în discuție și „Lavande”, cu firea ei vegetală, mereu revigorantă, amintind de prieteni vechi — „Pour un homme” de la Caron.
No comments:
Post a Comment